Interactivitate online – intrumente digitale pentru facilitarea interacțiunii la orele online

Interactivitate online, cum s-a ajuns la aceasta şi care au fost consecinţele

Şcoala online a fost o situaţie nouă cu care s-au întâlnit toţi studenţii, elevii, profesorii, dar chiar şi părinţii. Acesta a fost noul mod de abordare a orelor în contextul actual al pandemiei. Timp de mai bine de un an de zile, majoritatea studenţilor şi elevilor au fost nevoiţi să îşi mute activitatea didactică în mediul online pentru a împiedica răspândirea virusului. Acest tip de interactivitate online a făcut diferenţe între elevii care au o situaţie favorabilă şi cei care nu îşi permit luxul unui calculator sau chiar de a avea curent electric, acesta fiind cazul multora din mediul rural.

Aplicaţii folosite pentru interactivitate online

Pentru ca procesul de învățare să fie unul eficient și în mediul online, profesorii au optat pentru diferite platforme de interactivitate online. Cadrele didactice au avut de ales în a-şi desfăşura activitatea în timp real sau să folosească aplicaţii unde să trimită materiale şi documente care să ajute desfăşurarea orelor. Cele mai des folosite aplicaţii şi site-uri care au permis o interactivitate online pentru orele ţinute în timp real au fost Teams, ZOOM şi Google Meet. Pentru comunicarea în mediul online, care implică schimbul de documente, proiecte de lecţie, teme şi materiale suplimentare au fost frecvent folosite Teams, Google Classroom, Edmodo, ClassDojo, EasyClass. Cu toate acestea, nu sunt singurele existente, profesorii având diverse aplicaţii din care au avut posibilitatea de a alege şi au apărut chiar mai multe opţiuni pe măsură ce timpul trecea, iar şcoala a continuat să se desfăşoare tot în mediul online, revenirea la normal fiind imposibilă date fiind consecinţele. (vezi aplicaţii de interactivitate online)  

Aplicaţii folosite pentru evaluare

Deoarece întrega activitate a fost mutată în mediul online acest lucru a implicat şi testarea cunoştiinţelor acumulate. Pentru evaluarea pe care profesorii o au de făcut elevilor există mai multe opţiuni. Printre acestea se numără: evaluarea scrisă şi/sau cea orală sau temele pentru acasă, care să fie corectate ulterior. Printre platformele din care profesorii au putut alege se numără Google Forms, Kahoot!, Microsoft Teams, ASQ (Another Smart Question), Padlet, Wordwall iar lista poate continua. Cu toate acestea nu se poate considera că acest tip de evaluare este una benefică şi transparentă pentru că există numeroase posibilităţi prin care elevii se pot inspira din diverse surse în vederea obţinerii unui calificativ favorabil. (vezi: aici)

Studiu de caz – „Școala online. Elemente pentru inovarea educației”

În perioada 25-31 martie 2020, profesori în științele educației de la Universitatea din București, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara și Institutul de Științe ale Educației au desfășurat un studiu de caz intitulat „Școala online. Elemente pentru inovarea educației”. Cu ajutorul acestui studiu peste 6.000 de cadre didactice din toate nivelurile de invăţământ şi-au putut exprima opinia despre modul în care a fost percepută şcoala online. Ȋn urma studiului, 65,3% dintre participanţi au spus că învăţământul la distanţă împiedică o comunicare autentică, adică o relaţionare umană. Putem deduce din acest lucru că pe lângă faptul că elevii folosesc tot mai des telefoanele mobile, şcoala online îi obligă să petreacă şi mai mult timp în faţa unui ecran, iar relaţiile interumane, care ar trebui să se formeze între persoane, nu mai sunt posibile. O medie de 2.64 dintre profesorii care au participat au semnalat o problemă în instalarea diferitelor aplicaţii, multe dintre acestea nefuncţionând adecvat. Aceştia au mai vorbit şi despre lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback şi evaluare într-o medie de 2.54. Ȋn urma acestor răspunsuri se poate înţelege faptul că activitatea online nu era deloc un lucru realizabil înainte de contextul pandemiei, profesorii nefiind pregătiţi pentru acest lucru, iar resursele lor au fost limitate, cel puţin în prima parte după ce a fost luată decizia de  închidere a şcolilor. Ȋntr-o medie de 2.34, cadrele didactice susţin că lucrează mai mult, sarcinile lor fiind mai multe, iar diferenţele dintre răspunsurile date de cei din mediul urban şi cei din mediul rural sunt foarte mici, lucru care demonstrează că indiferent de locul de predare, profesorii sunt de părere că acest nou context este mai solicitant. Ȋn ceea ce priveşte modurile alese de profesori pentru a preda, 39% au răspuns că nu au folosit nicio platformă de învăţare. Cu toate acestea 41% spun că au folosit Google Classroom, aceasta fiind cea mai populară aplicaţie. Profesorii au identificat probleme ale elevilor în realizarea activităţilor de învăţare la distanţă, astfel o medie de 2.91 susţin că problemele tehnice de acces sau conectare au fost cele mai des întâlnite, de asemenea 2.70 acuză nivelul insuficient al competenţelor digitale ca fiind o problemă, iar 2.85 consideră lipsa obişnuinţei de a învăţa cu ajutorul noilor tehnologii o piedică în procesul de acumulare al cunoştiinţelor. Printre răspunsurile oferite se numără, într-o medie destul de ridicată, lipsa unui computer/ tabletă/ telefon smart, accesul limitat la Internet şi lipsa controlului și monitorizării constante a activității elevilor. Media de 2.27 acumulată la răspunsul „Elevilor mei le place să învețe utilizând instrumente și resurse digitale” poate fi considerat un lucru surprinzător şi bun. Astfel chiar dacă elevii nu s-au mai întâlnit cu o asemenea situaţie, aceştia au fost capabili de a se adapta şi chiar au ajuns să considere că acest mediu este unul îndrăgit. Cu toate acestea nu putem considera că invăţământul la distanţă poate prelua locul celui faţă în faţă deoarece urmările pe termen lung pot să nu fie benefice şi pot duce la deteriorarea procesului de învăţare.

(vezi: aici )

Studiu de caz – „Învățământul general în mod online:eficacitate și eficiență”

Această lucrare a fost elaborată în cadrul Proiectului „Valorificarea oportunităţilor de implicare efectivă a părinţilor, comunităţilor şi societăţii civile în guvernanţa educaţiei”. Ȋn cadrul acestui studiu au fost implicaţi atât cadrele didactice, managerii şcolari, specialiştii în educaţie, cât şi elevii şi părinţii acestora. Astfel în perioada 20-25 aprilie 2020 acest studiu a fost desfăşurat pe un eşantion de peste 33.500 de elevi, 5.350 profesori, 22.500 parinti şi 650 de manageri. Dintr-un număr total de 33.500 de chestionare aplicate elevilor, 76% a răspuns că activităţile în care s-au implicat au fost sarcinile individuale, iar 40% au pus lecţiile online. Chiar dacă putem considera că majoritatea elevilor ar opta pentru varianta uşoară de a-şi desfăşura activitatea, 86,5% consideră că o interactivitate online cu profesorul este esenţială în această perioadă. Pe o scară de la 1 (însemnând puţin) la 5 (foarte mult), 38.8% au răspuns cu un calificativ de 4 la întrebarea dacă au înţeles sarcinile pe care le-au avut de îndeplinit pentru lucrul independent. Astfel putem considera că, în majoritatea cazurilor, şcoala online şi-a îndeplinit scopul, dar în acelaşi timp nu putem ignora procentul de 3.5% care a acordat calificativul 1 şi 7.1% care a ales 2. Un număr de 22.500 de părinţi au completat acest studiu de caz, iar dintre aceştia 28% au răspuns că interactivitatea online individuală pe care a avut-o copilul de realizat a ocupat o medie de 2 ore pe zi. Din aceste răspunsuri putem identifica faptul că, odată cu învăţământul la distanţă, nu doar copiii au fost solicitaţi ci şi părinţii deoarece majoritatea elevilor aveau nevoie de ajutor pentru a duce la bun sfârşit sarcinile. Din 5.350 de cadre didactice care au completat chestionarul, 53% afirmă că s-au folosit de telefon şi de Skype pentru a discuta cu elevii, acesta fiind cel mai popular răspuns. Dintre aceştia 70% afirmă că au oferit lecţii online, iar 50% au apelat la sarcinile individuale. Un total de 54,9% au răspuns că pentru a înţelege lecţiile predate, copiii au nevoie de un număr de 3-4 sau chiar mai multe ore de lucru independent. Dintr-un total de 650 de chestionare aplicate cadrelor manageriale, 58% sunt de părere că autorităţile locale şi centrale ar trebui să apeleze la formarea cadrelor didactice pentru a facilita mediul online de predare, astfel putem înţelege că aceştia nu consideră că profesorii au o pregătire adecvată pentru acest context şi ar trebui luate măsuri pentru remedierea acestei probleme.(vezi: aici

Studiu de caz – „ȘCOALA ÎN STARE DE URGENȚĂ”

În perioada 27-30 aprilie 2020, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat un chestionar pe un eşantion de 1.319 respondenţi, dintre care 1.060 sunt părinţi care au cel puţin un copil şcolar. Ȋntr-un procent de 64% părinţii au afirmat că elevii au avut zilnic interactivitate online cu profesorii, lucru care indică faptul că indiferent de contextul în care ne aflăm, profesorii au încercat cât mai bine să realizeze sarcinile împreuna cu copiii. Media de 2 ore de lucru pe zi a fost cea mai des întâlnită în răspunsurile părinţilor într-o medie de 31%, dar 26% au răspuns că elevii au petrecut 3-4 ore sau chiar mai mult. Pentru procesul de evaluare 90% dintre părinţi au spus că elevul trimite temele rezolvate, prin diferite canale de comunicare, sub formă de fişier editabil/imagini/poze/fişier pdf. Din răspunsurile oferite, majoritatea părinţilor consideră că elevii primesc sprijinul necesar de la cadrele didactice într-o măsură mare şi foarte mare.

(vezi: aici )

 Recomandări pentru o bună interactivitate online

Pentru o bună organizare care ajută acestă interactivitate online este de preferat ca participanţii, în cazul de faţă profesorii şi elevii, să cunoască platforma pe care urmează să lucreze, să facă teste şi să o stăpânească pentru a evita problemele tehnice care pot apărea pe parcurs, astfel utilizarea platformei să fie eficientă de ambele părţi.

O idee de organizare care poate funcţiona pentru elevii din clasele mai mari, profesori, sau chiar părinţii elevilor este o agendă, sau un caiet în care să poată nota lucrurile esenţiale pe care le au de realizat, diferite link-uri ale întâlnirilor sau modul în care se desfăşoară acestă interactivitate online a orelor. De asemnea, lucrul care îi poate ajuta pe copii să poată participa la orele online fără probleme este folosirea aceleiaşi platforme sau aplicaţii pentru toate orele la care iau parte.

Stabilirea regulilor generale precum menţinerea microfonului închis în cazul în care nu aveţi nimic de comunicat, punctualitatea sau păstrarea atenţiei pe tot parcursul orei sunt chestiuni esenţiale pentru organizarea şi desfăşurarea lecţiei în condiţii bune. (vezi mai multe recomandări aici )

Concluzie

Ȋn aceste condiţii, chiar dacă acestă interactivitate online a fost un nou început, un lucru cu care nici profesorii, dar nici elevii nu s-au mai întâlnit, aceştia au fost nevoiţi să se adapteze rapid, să găsească soluţiile optime pentru o bună şi facilă comunicare şi să îşi înceapă activitatea chiar dacă mediul era unul necunoscut. Acest lucru a fost realizabil doar cu ajutorul şi buna comunicare dintre profesori-elevi-părinţi.

Astfel, chiar dacă profesorii s-au adaptat noului mod de interactivitate online, nu se poate ignora lipsa de experienţă în folosirea platformelor tehnologice pe care au întâlnit-o profesorii şi pe care au fost nevoiţi să o reducă, acest lucru însemnând să înveţe într-un timp scurt să folosească Internetul.